Plan de lucru preliminar

I.Introducere

 

 

1. Concept și metodă 

2.

2.1. România anului 1918. Război și pace cu Puterile Centrale.

2.2. Opțiune politică-opțiune culturală? Chestiunea dinastică.

2.3. Elite și mase/germanofili și antantofili în România. Opinia publică și ocupația militară germano-austriacă.

2.4. Sași/șvabi în Transilvania și Banat; evrei germanofoni/germani etnici în Bucovina: loialități dispersate la final de război.

2.5. Germanii din Basarabia între revoluție și unirea cu România.

 

3. Germania și Austria / germanii și austriecii în imaginarul colectiv al României Mari (1918-1933). Studiu imagologic.

 

II. Limba și cultura germană în societatea românească între 1918-1933.

 

4.

4.1. Reglementări constituționale și legale referitoare la regimul lingvistic în statul român.

4.2. Limbă/etnie/cultură. Un examen critic al statisticilor și recensămintelor cu privire la uzul limbii germane ca „limbă de comunicare“. Bi- și multilingvism în România Mare.

4.3. Limba și cultura germană – obiect al dezbaterilor și controverselor politice și ideologice în România (1918-1933).

 

5.

5.1. Limbă și cultură germană în învățămîntul de stat și privat românesc. Răspîndire, catedre, programe școlare. Profesori (figuri reprezentative, studii, parcurs de carieră)/generalități.

5.1.1. In „Vechiul Regat“.

5.1.2. In fostele provincii ale Coroanei maghiare. Cazul învățămîntului privat maghiar.

5.1.3. In Bucovina.

5.1.4. In Basarabia.(post în concurs cercetător, post în concurs doctorand)

5.2. Germanistica universitară. Statut academic, catedre, concursuri. Frecvență, licențe și doctorate. Profilul studiilor, curricula. Profesori/asistenți (figuri reprezentative, studii, parcurs de carieră).

5.2.1. București. Iași.

5.2.2. Cluj. Cernăuți.

5.2.3. Limba germană și cultura germană la alte instituții de învățămînt superior de stat și privat (Școli politehnice, academii comerciale, institute teologice românești și maghiare etc.).

5.2.4. Lectori germani.

5.3. Mobilitate academică: studenți români în universități germane și austriece. Statistici. Figuri reprezentative (parcurs de carieră).

 

6.

6.1. Import de carte și publicații științifice din Germania și Austria în bibliotecile academice și publice din România.

6.1.1. Studii de caz în „Vechiul Regat“.

6.1.2. Studii de caz în provinciile alipite.

6.2. Abonamente la presă de informație din Germania și Austria în bibliotecile academice și publice din România.

6.3. Circuite ale importului de carte și presă din Germania și Austria în România. Librării românești cu ofertă de carte și presă germană (studii de caz).

 

7.

7.1. Conexiuni academice în Germania și Austria ale școlilor științifice românești.

7.1.2. Filologie, istoriografie, filosofie, psihologie, pedagogie, sociologie, antropologie (studii de caz).

7.1.3. Matematică și științele naturii (studii de caz).

7.1.4. Drept, economie (studii de caz).

7.1.5. Medicină (studii de caz).

7.1.6. Științe tehnice (studii de caz).

7.2. Publicații științifice românești: contribuții și citări ale autorilor din Germania și Austria (studii de caz).

7.3. Importuri de tehnologie din Germania și Austria în economia/industria românească (studii de caz).

7.4. Transfer ideologic dinspre Germania și Austria. Studii de caz (liberalism, social-democrație, agrarianism, teorii rasiste).

 

8.

8.1. Dicționare germano-române și româno-germane. Lexicografi.

8.2. Traduceri și traducători din limba germană în limba română (și alte limbi vorbite pe teritoriul României) în volume și periodice.

8.2.1. Beletristică.

8.2.1.1. Literatură clasică.

8.2.1.2. Literatura modernistă.

8.2.1.3. Literatură de consum.

8.2.2. Istorie, filozofie și științe umaniste, teologie, drept, economie.

8.2.3. Alte domenii.

8.3. Informația despre cultura și literatura germană în periodicele culturale și în presa românească.

 

9.

9.1. Dramaturgia germană în repertoriul teatrelor românești.

9.2. Importul de filme germane.

9.3. Repertoriul muzical german în teatrele de operă și filarmonicile românești.

9.3.1. Divertismentul muzical/opereta germană și austriacă pe scenele românești.

9.4. Prezența artelor plastice din Germania în expozițiile din România.

9.5. Echipe sportive și sportivi din Germania/Austria în competiții sportive din România

 

III. Evoluții culturale în rîndul minorităților germanofone din România între 1918-1933.

 

10.

10.1. Premizele politice ale integrării minorității germane în statul român după 1918.

10.2. Cadrul instituțional și legislativ: Proclamația de la Alba-Iulia, Tratatul pentru protecția minorităților, Constituția din 1923. Alte prevederi legislative.

10.3. Liga Națiunilor și protecția minorității germane.

 

11.

11.1. Comunități cu rădăcini germane în România Mare. Statistici pe baza recensămintelor, așezare, istorie, tradiție culturală și religioasă. Răspîndire regională și zonală, repartiția în mediul rural și urban.

11.1.1. Transilvania.

11.1.2. Banat.

11.1.3. Bucovina.

11.1.4. Basarabia.

11.1.5. Sătmar.

11.1.6. Comunități vorbitoare de germană în „Vechiul Regat“ și Dobrogea.

11.2. Evreii germanofoni din Bucovina.

 

12.

12.1. Imaginea Celuilalt (român, maghiar, evreu etc.) în discursul public (politic, jurnalistic, literar) al germanilor din România (1918-1933).

12.2. Imaginea germanului din România (sas, șvab, țipser etc.) în discursul public (politic, jurnalistic, literar) al conlocuitorilor români, maghiari, evrei etc. (1918-1933).

 

13.

13.1. Limba germană ca limbă maternă în România Mare.

13.1.1. Hochdeutsch și dialecte. Raporturi statistice cu privire la utilizarea preferențială; variabile sociale.

13.1.2. Dialecte regionale și locale. Localizare, caracteristici.

13.2. Interferențe lingvistice cu limbile și dialectele de contact (română, maghiară, sîrbă, rusă, ucraineană, idiș etc.)

 

14.

14.1. Cîmpuri culturale ale comunităților germanofone.

14.1.1. Identități tradiționale/regionale. Între localism și sinteză.

14.1.2. Politică, ideologie și identitate: Kulturamt des Verbands der Deutschen in Rumänien. Spre o identitate supraregională.

14.1.3. Reflecția identitară. Conștiință de sine comună/ viziuni regionalist-particulariste. Ideologie națională/naționalistă, miturile superiorității culturale/rasiale. Studii de caz (antropologie/eugenie).

14.2. Instituții și canale de legitimare identitară.

14.2.1. Biserica.

14.2.1.1. Statutul instituțional al bisericilor germane în România Mare. Relația cu bisericile românești.

14.2.1.2. Biserica evanghelică.

14.2.1.3. Biserica catolică. Raporturile cu limbile maghiară și română.

14.2.1.4. Alte culte.

14.2.2. Instituții școlare private.

14.2.2.1. Cadrul legislativ.

14.2.2.2. Învățămînt confesional și laic în limba germană. Răspîndire, programe, manuale.

14.2.3. Asociații, proiecte, publicații științifice.

14.2.3.1. Filologie/Folclor (studii de caz).

14.2.3.2. Istorie (studii de caz).

14.2.4. Presă, edituri, biblioteci, librării, trupe profesioniste de teatru.

14.2.4.1. Transilvania.

14.2.4.2. Banat, Partium, Sătmar.

14.2.4.3. Bucovina.

14.2.4.4. Basarabia, Dobrogea.

14.2.4.5. „Vechiul Regat“.

14.2.5. Cultura „populară“.

14.2.5.1. Serbări folclorice. Tradiții și obiceiuri.

14.2.5.2. Portul costumelor tradiționale.

14.2.5.3. Ansambluri muzicale și teatrale neprofesioniste (studii de caz).

14.2.6. Mișcarea sportivă a minoritarilor germani (pe regiuni).

14.2.6.1. Studii de caz: gimnastică, alpinism, altele.

14.2.6.2. Presa sportivă de limbă germană.

 

15.

15.1. Producția culturală „cultă“

15.1.1. Literatura originală: teme și motive, genuri, tradiționalism și modernism, localism și cosmopolitism, opțiuni ideologice, limba literară (Hochdeutsch/dialecte).

15.1.2. Criteriile canonului: între estetică și ideologie. Gustul public: elite și mase. Formatorii de opinie (reviste, critici).

15.1.3. Modele literare locale / modele literare „metropolitane“. Influența literaturii contemporane germane și austriece. Transferuri culturale.

15.1.4. Autori de limbă germană din România publicați în edituri din Germania și Austria.

15.2. Centre ale culturii germane în România.

15.2.1. Timișoara/Temesvar.

15.2.2. Brașov/Kronstadt.

15.2.3. Sibiu/Hermannstadt.

15.2.4. București

15.2.5. Alte centre

15.3. Concurența cîmpurilor culturale germanofone în Bucovina-Cernăuți/Czernowitz: evrei germanofoni / germani etnici. Fenomenul Deutschsprachige Judendichtung.

 

16.

16.1. Cîmpurile culturale germanofone locale și spațiul germanofon central-european.

16.1.1. „Imagini“ ale „Centrului“ în mentalul colectiv al populației germanofone din Transilvania, Banat, Bucovina, Basarabia etc.; raportarea (pozitivă sau negativă) la trecutul imperial recent.

16.1.2. Circulația persoanelor, cărților, ideilor dinspre și înspre Germania și Austria. Studenți germanofoni din România în universități germane și austriece (studii de caz).

16.1.3. Cariere intelectuale partajate între România și respectiv Germania și Austria (studii de caz).

16.1.4. Afilieri asumate la metropolele germanofone „exterioare“. Nivelul colectiv/nivelul individual (studii de caz).

16.2. Minoritatea germană din România după Primul Război Mondial în reprezentările conceptuale Mitteleuropa și Auslandsdeutschtum.

16.2.1. Diplomația culturală promovată de guvernele Republicii de la Weimar vizavi de minoritatea germană din România. Contacte reciproce, obiective politice pe termen lung.

16.2.2. Infiltrări ideologice și culturale dinspre grupările național-germane din Germania și Austria în rîndurile minorității germane din România. Oferta și opțiunea „pan-germană“.

 

IV. O perspectivă către perioada 1933-1940.

 

17.

17.1. 1933 – un „prag de epocă“ și în România?

17.2. Limba și cultura germană în societatea românească după 1933.

17.3. Evoluții culturale în rîndul minorităților germanofone din România după 1933.