Workshop organizat in cadrul proiectului

Surse arhivistice cu privire la cultura germană din România 1918-1933

IMAGINEA GERMANULUI ŞI A GERMANIEI ÎN ROMÂNIA INTERBELICĂ

 

Vezi program

Vezi listã rezumate

 

Data: 15-16 octombrie 2021

Locaţie: Online (Zoom-Meeting)

Organizatori: Andras Balogh and Ovidiu Buruianã

Keynote-Speakers: Corin Braga, Luminiţa Iacob, Christian Schuster, Philippe Blasen

Participanţi: Andrei Corbea-Hoisie, Rudolf Gräf, Mihaela Botnari, Alina Bruckner, Flavius Solomon, Raluca Rãdulescu, Ion Lihaciu, Francisca Solomon, Marlies Lenz, Nora Chelaru, Mihai Ceauşu, Daniela Stanciu, Ana Pãlimariu

Descriere:

În toate componentele și articulările sale istorice, lumea germană a influențat periferia estică a Europei. Politic și economic, cultural și civilizațional, Germania și Austria, germanul și austriacul au reprezentat o prezență definitorie pentru diferite grupuri și comunități care, mai ales după 1800, au privit spre Viena, Leipzig, Berlin ș.a. cu admirație sau cu teamă, pe relația cu propria lor formare modernă. Binomul dezvoltare vs. asimilare, ca pierdere a identității etnice și a coeziunii sociale sau culturale de până atunci, a transformat germanul în alteritate pozitivă și/sau negativă; străinul prin excelență, el atrăgea prin știința sa, prin abilitățile sale tehnice multivalente sau prin capacitatea de a oferi prestigiu și putere unui stat și unui imperiu; în același timp, germanul genera aprehensiuni din cauza superiorității civilizaționale și confesionale afișate, cu  delimitarea ostentivă față de ceilalți, dublată de impunerea unor politici „civilizatoare”, integrative, a celor periferici din perspectiva occidentalizării.

Germanul a constituit un factor identitar esențial pentru cei care au trăit în România între cele două războaie mondiale, cu atât mai mult cu cât aspectele externe, geopolitice și culturale deopotrivă, s-au întrepătruns cu cele legate de prezența unor importante comunități de germani în regiunile noului stat. S-a adăugat moștenirea / tradiția germanică culturală și administrativă, imposibil de eludat în pofida încercării elitelor majoritare de a fonda „noua societate a binelui”, promisă la 1918, pe stereotipuri care ipostaziau germanul ca „imperialist și barbar / teuton”, „spoliator”,  „mecanicist”, „colectivist” etc. În absența unei narațiuni dominante și plecând de la realitatea imediată a fostului Centru sau a ocupantului, imaginea germanului pare să fie, mai curând, plurală, cu accente spațiale / regionale și condiționată istoric, civilizațional sau de interacțiunea cotidiană ori pasageră cu minoritarii aparținând acestui grup etno-cultural.

Limbã, ştiinţã şi culturã germanã în învãţãmântul din România (1918-1933). Dezbateri culturale şi politice, conexiuni academice

 

Vezi program eveniment

Vezi brosura rezumate

Data: 13 noiembrie 2020

Locul: Online (Zoom-Meeting)

Organisatori: Alexandra Chiriac, Ionut Nistor, Adrian Vitalaru, Iulia Zup

Keynote-Speakers: Gheorghe Iacob; Constantin Ungureanu; Mihai Ceausu; Josef Wolf; Ioana Velica; Enikő Dácz

ParticipantiAndrei Corbea-Hoisie, Rudolf Gräf, Dorin Iancu, Andreas Balogh, Marius Balan, Casia Zaharia, Daniela Vladu, Raluca Dimian,  Ana-Maria Pălimariu,  Catalin Botosineanu, Olivia Spiridon, Laura Laza, Mihaela Bedecean, Marian Hariuc, Nora Chelaru, Alina Bruckner, Andreea Odoviciuc, Mădălina Tvardochlib, Mihaela Botnari, Alexandra Pătrău

Obiectiv: Scopul conferinței este de a observa transformările produse, după Primul Război Mondial, în privința dezvoltării învățământului în limba germană în România, precum și de a analiza conexiunile academice între spațiul românesc și cel german.

Format:

1. O secţiune în plen cu invitați, ce are ca obiectiv lãrgirea cadrului general prin contribuţii ale unor specialişti în problematica învãţãmântului românesc interbelic.

2. Organizarea câtorva secțiuni (în paralel) în care se vor discuta contribuţii ale membrilor celor douã echipe din proiectul Limbă și cultură germană în România (1918-1933) 

  1. Limbă și cultură germană în învățământul de stat și privat românesc;

  2. Conexiuni academice cu Germania și Austria ale școlilor științifice românești

Secţiunile au drept scop prezentarea rezultatelor parţiale ale cercetãrii efectuate de membrii echipelor din cadrul proiectului, discutarea problemelor metodologice în realizarea studiilor de caz şi calibrarea contribuţiilor individuale în complexul tematic al capitolului respectiv.

Workshop organized within the project

Surse arhivistice cu privire la cultura germană din România 1918-1933

Date: the 19th of November 2019

Place: Hotelul Universității

Speakers: Vasile Ciobanu, Andras Bandi, Vasile Docea, Lorand Madly

ParticipantsAndrei Corbea-Hoisie, Ion Lihaciu, Ana-Maria Minuț, Gheorghe Iacob, Mihai Ceauşu, Marius Balan, Ovidiu Buruiană, Casia Zaharia, Ana-Maria Pălimariu, Francisca Solomon, Iulia Zup, Mihaela Aanei, Marian Hariuc, Nora Chelaru, Andreea Odoviciuc, Mădălina Tvardochlib, Mihaela Botnari, Ştefan Mihăilă, Alexandra Pătrău