Limbă și cultură germană în România (1918-1933).

Realități „post-imperiale“, discurs public și cîmpuri culturale

     Proiectul „Limbă și cultură germană în România (1918-1933). Realități post-imperiale, discurs public și cîmpuri culturale“ se întemeiaza pe o colaborare între filologi şi istorici ieşeni, găzduiţi de Institutul de Cercetări Socio-Umane din Sibiu al Academiei Române şi filologi şi istorici clujeni şi nu numai, găzduiţi de Universitatea „Babeș-Bolyai“ Cluj-Napoca şi propune un model multi-, inter- și transdisciplinar al tipurilor și varietăților de interacțiune pe care ansamblul de coduri și sisteme comunicative, relații sociale, „bunuri simbolice“ (discursuri, texte, opere de artă), instituții, practici, tradiții constitutive, la un moment dat, pentru ceea ce se înțelege prin „identitatea“ culturală românească, le-a dezvoltat în arealul său de manifestare geografic și istoric, prin intersectarea ei în spațiul comun al civilizației europene, cu acel ansamblu identitar subsumabil conceptului de „limbă și cultură germană“. Pornind de la două concepte cheie ale studiilor culturale : „comunicare interculturală“ și „contact între culturi“, proiectul vizează raporturile pe care cultura românească le-a  întreținut cu cultura germană drept o „materie“ ce trebuie exploatată din plin în orizontul „faptelor istorice“ concrete. Pentru a examina multitudinea de conexiuni între elementele celor două „identități“ culturale s-a optat pentru un decupaj temporal corespunzînd perioadei de consolidare democratică și deschidere spre Alteritate a societății românești de după Primul Război Mondial: între 1918, cînd România se întregește cu provincii locuite de o populație majoritar românească, dar și de importante comunități minoritare germanofone, și 1933, cînd instaurarea regimului hitlerist va afecta inclusiv echilibrele dintre cîmpurile socio-culturale din România.

     „Limbă și cultură germană în România (1918-1933). Realități post-imperiale, discurs public și cîmpuri culturale“ este un proiect naţional finanţat de UEFISCID în cadrul programului „P4: Cercetare fundamentală şi de frontieră” care are drept obiective: dezvoltarea cercetării fundamentale în diverse domenii, creșterea performanțelor calitative și îmbunătățirea vizibilității internaționale a rezultatelor științifice, creșterea contribuției României la dezvoltarea Spațiului European al Cercetării (ERA), dezvoltarea domeniilor în curs de apariție şi adoptarea standardelor internaționale de evaluare pentru proiectele de cercetare fundamentală. Drept instrumente de finanţare proiectul de faţă se încadrează în categoria: „Proiecte complexe de cercetare de frontieră (secţiunea ştiinţe umaniste) ce are drept scop susținerea și promovarea cercetării științifice avansate, multi-, inter- și trans-disciplinare, și a progreselor substanțiale la frontierele cunoașterii, precum și încurajarea de noi metode și tehnici, inclusiv abordări și investigații neconvenționale la interfața dintre disciplinele deja consacrate.

     Competiţia a fost lansată la data de 27 mai 2016, cu termen pentru depunerea cererilor de finanţare (etapa I) 15 iulie 2016, competiţie la care s-au prezentat în total 177 de proiecte, fiind admise spre finanțare doar 20. Proiectul „Limbă și cultură germană în România (1918-1933). Realități post-imperiale, discurs public și cîmpuri culturale“ a trecut prin două evaluări cu experți internaționali; la cea de-a doua, decisivă, el s-a situat după punctaj (91,25) pe locul al doilea între proiectele din categoria științelor socio-umane, fiind admis la finanțare la data de 10 octombrie 2018 prin Ordin al Ministrului Cercetării și Inovației (codul proiectului PN-III-P4-ID-PCCF-2016- 0131) şi primind la 17 decembrie 2018 semnăturile finale care echivalează cu autorizarea demarării sale, cu un buget total de 8,500,000.00 RON.

     În cursul procedurii de implementare organizatorică de după 10 octombrie 2018, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ a refuzat, în ciuda angajamentelor scrise luate în 2016 și 2017, să mai adăpostească din punct de vedere administrativ (în colaborare cu Universitatea „Babeș-Bolyai“) proiectul în termenii stabiliți inițial. De aceea, cu aprobarea expresă a CNCS, proiectul a fost „portat” din punct de vedere administrativ la Institutul de Cercetări Socio-Umane din Sibiu al Academiei Române, care a preluat colaborarea bilaterală cu Universitatea „Babeș-Bolyai“.

     Colaborarea celor doua echipe: Iaşi / Sibiu, respectiv Cluj-Napoca este plănuită a se desfășura de la 1 ianuarie 2019 pînă la 31 decembrie 2022, perioada în care o echipă transdisciplinară de specialiști urmează a alcătui o imagine „în mișcare“ a tuturor domeniilor în care, în noua configurație politică, socială și culturală a României „Mari“, respectiva dimensiune interculturală se va manifesta în chip activ și relevant pentru evoluțiile din epocă. Proiectul „de frontieră“ propus ia astfel în considerare  înregistrarea, aprofundarea, ordonarea și interrelaționarea de către echipe interdisciplinare de istorici – inclusiv ai dreptului românesc și ai învățămîntului –, germaniști, specialiști în studii culturale a (pe cît posibil) tuturor elementelor ce compun mozaicul atît de variat al prezenței limbii și culturii germane în teritoriile componente ale statului român după 1918. Scopul investigaţiei este acela de a alcătui o imagine integrală și totodată diferențiată a tuturor domeniilor în care, în noua configurație politică, socială și culturală a României „Mari“, acestea se vor manifesta în chip activ și relevant pentru evoluțiile din epocă.

Heading 2